Halitoza sau respirația urât mirositoare

230 219 Dr. Claudiu Enache

Halitoza este denumirea științifică pentru mirosul neplăcut din cavitatea bucală. Termenul de halitoză este utilizat pentru a descrie orice miros dezagreabil din aerul expirat, indiferent de sursa lui (orală sau nonorală).

Acest miros poate apărea din când în când și poate dura diferit în funcție de cauză.

Respirația urât mirositoare este frecvent întâlnită printre pacienți, indiferent de vârstă, afectându-le calitatea vieții și relațiile sociale. Ultimele studii relevă o afectare de 8-50% din populația generală.

Halitoza are origini multifactoriale, dar în 90% din cazuri, sursa acesteia este de natură orală.

Pacienții care suferă de halitoză sunt împărțiți în mai multe categorii:

  • Pacienți care sunt conștienți că suferă de halitoză
  • Pacienți care nu sunt conștienți de această afecțiune
  • Pacienți care sunt convinși că suferă de această afecțiune și nu este așa
  • Pacienți care suferă de halitofobie, aceștia fie au fost afectați de halitoză, fie doar au crezut că sunt afectați, au primit tratament, în prezent nu mai sunt afectați, dar ei cred în continuare că suferă de această boală.

În mod normal în cavitatea orală trăiesc milioane de bacterii, mai ales în porțiunea din spate a limbii, în anumite condiții acestea devenind responsabile de apariția mirosurilor neplăcute.

Cauzele apariției halitozei:

  1. Fumatul
  2. Consumul de alcool
  3. Consmul de cafea
  4. Consumul de alimente condimentate
  5. Consumul anumitor alimente (ceapă, usturoi)
  6. Existența anumitor afecțiuni de origine sistemică, printre care: diabet, ulcer gastric, ciroză hepatică, leucemie, uremie, hemoragie internă, boli de reflux gastroesofagian, boli pulmonare, hernia hiatală, sindroame de malabsorbție, stenoză pilorică, obstrucție duodenală, trimetilaminurie, boli ce afectează sistemul endocrin ș.a.
  7. Afectarea tractului respirator: faringită, amigdalită, bronșită, sinuzită, cancer pulmonar, corpuri străine introduse în cavitatea sinuzală sau nazală
  8. Boli psihice – acei pacienți care consideră că sunt afectați de halitoză, dar cei din jur nu o percep, acești pacienți au nevoie de îngrijire de specialitate
  9. Medicația utilizată pentru anumite afecțiuni de ordin general – determină halitoză ca efect sesundar, dar pacienții nu trebuie să renunțe la medicație. Exemple de medicamente generatoare de halitoză: sedative, relaxante musculare, antidepresive, antihipertensive, anticolinergice și antispastice, antihistaminice, agenți citotoxici, antiparchinsoniene, anxiolitice, nitrați si nitriți, amphetamine.
  10. Cauzele orale ale halitozei cuprind
    1. Igienă dentară precară:
  • absența utilizării aței dentare, în situațiile în care este recomandată;
  • periere incorectă, realizată rar;
  • absența curățării suprafeței dorsale a limbii;
    • persistența resturilor alimentare ducând în timp la afectare parodontală – ce predispune la halitoză,
  • purtarea nocturnă a protezelor dentare;
  • igienizare defectuoasă a protezelor dentare;
    1. Caria dentară, gangrena dentară
    2. Infecții orale, ulcerații, pericoronarite, gingivite, pungi parodontale, alveolita uscată
    3. Coroane dentare sau lucrări protetice fixe incorect adaptate
    4. Alte afecțiuni orale – sindromul Sjogren, cancer oral, cancer faringian, xerostomie, abces peritonsilar, boala Vincent ș.a.

Sunt și situații în care respirația urât mirositoare este considerată normală, spre exemplu: respirația de dimineață, cauzată de modificările nepatologice apărute în cavitatea orală pe parcursul somnului (se produce cantitate mai mică de salivă, gura devine uscată, celulele moarte rămân pe suprafața limbii și a obrajilor, apoi ele fiind utilizate de bacterii pentru a se alimenta astfel încât apare respirația urât mirositoare) și halitoza menstruală (respirație urât mirositoare ce apare în perioada ciclului menstrual).

De reținut

  1. Impactul acestei afecțiuni asupra vieții sociale a pacientului este major, reducând substanțial încrederea în sine
  2. Igiena orală deficitară reprezintă principala cauză a apariției acestei afecțiuni
  3. Îmbunătățirea igienei orale, mai ales prin igienizarea suprafeței dorsale a limbii determină diminuarea sau chiar dispariția respirației urât mirositoare
  4. Halitoza poate afecta pacienți de toate vârstele
  5. Principalele cauze ale apariției acestei afecțiuni sunt de natură orală
  6. Există și numeroase afecțiuni generale însoțite de acest simptom
  7. Sunt clase de medicamente care au ca efect secundar apariția respirației urât mirositoare

 

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3633265/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1570844/

https://www.colgate.com/en-us/oral-health/conditions/bad-breath/halitosis

Ken Yaegaki, Jeffrey M. Coil. Examination, classification, and treatment of halitosis; clinical perspectives. J Can Dent Assoc 2000;66:257-261

Oral malodor. J Am Dent Assoc 2003;134;209-214

Cassiano Kauchenbecker Rosing, Walter Loesche. Halitosis: an overview of epidemiology, etiology and clinical management. Braz Oral Res 2011;25(5);466-471

Lasa un comentariu